Ma plimbam azi, pe strazi, doar ca sa ma bucur de ziua asta frumoasa de toamna . Priveam castanele care se rostogoleau pe asfalt si nu mi-am dat seama cand am ajuns pe o straduta locuita doar de rromi. Era destul de intuneric. M-am oprit pentru cateva secunde, nestiind daca e bine sau nu sa-mi continui drumul.
Dar cum nu dau inapoi niciodata, mai ceva ca Ana lui Manole, mi-am zis in gand ca n-are ce sa se intample rau: ce-o fi, o fi; Si de neunde a parut in fata mea o mica tigancusa de vreo 10/12 ani. Era frumoasa, putin murdara, cu o rochie mai mult rupta decat intreaga, dar cu privirea luminoasa. Avea ochii verzi hipnotizanti. M-a oprit in loc cu privirea-i de vipera patrunzatoare si m-a intrebat:
Ea: -dar mata cucoana, ce cauti pe aici, pe la noi?
Eu: -ce sa caut si eu? ziua de ieri …
Ea: -ce-ai cucoana, te-ai dilit la cap; daca-s mica ma iei si de proasta?
Eu: -nu, era o vorba, in vant …
Ea: -ce vant cucoana, ca nu mai bate vantul; e toamna, da’ nu-i frig;
Eu: -ai dreptate.
Ea: -coana, ai si mata un ban pt asta micu’?
Si privind-o cu atentie, am zarit ca avea un bebelus in brate;
Eu: -n-am fata; nu umblu cu bani la mine, nu-mi folosesc.
Ea: coana nu esti sanatoasa; cum sa traiesti fara bani; da’ tu bagi la matz aer?
Eu- mananc, nu e asta problema, doar ca nu sunt obsedata de bani.
Ea – pai e nasol coana fara bani; da am io in buzunar cateva sute; daca ti-e foame iti dau si tie una.
Eu- multumesc, nu e nevoie; tocmai am mancat ceva la fastfood;
Ea- pai nu e bun de acolo, de aia sunt romancele grase ca vacile, gatiti acasa si e si mai bun si mai ieftin. Cea mai buna e mancarea la ceaun.
Eu – si cum il cheama pe pustiulica din bratele tale?
Ea- pai eu de unde sa stiu, coana; ca e fratiorul cel mic si am multi; vrei sa-i stiu pe toti 7 cum ii cheama …
Eu – ???
“Mammmmaaaaa!!!!!!!!!!!!!” fir-ar capul tau al dracului azi si maine, ca multi copii ai mai facut! – o striga tigancusa pe ma-sa si o intreaba apoi ceva in tiganeste.
Nu am retinut expresia; era prea complicata.
Deodata, tigancusa imi zice bucuroasa: “Horia il cheama; cica e nume de sef, ca au avut romanii pe unul Horia care era cam sef; “
Eu -mersi, acum o sa plec; este tarziu; ma grabesc;
Ea -ce-i atata graba cucoana? asta nu e buna’ mai stai si tu si-ti odihneste sufletul;
Eu – la revedere, sa ai grija de fratior …
Ea -sa dau in benga, cucoana, mancati-as ochisorii tai cei verzi, pai el are grija de noi; am scos azi cu el in brate un milion aproape; Sa ai grija pe drum, ca sunt caini rai…
Eu: – nu mi-e frica de caini, cainii n-au cum sa fie rai; ei simt sufletul omlui; La revedere! si ai grija de Horia”
