Ma plimbam azi, pe strazi, doar ca sa ma bucur de ziua asta frumoasa de toamna . Priveam castanele care se rostogoleau pe asfalt si nu mi-am dat seama cand am ajuns pe o straduta locuita doar de rromi. Era destul de intuneric. M-am oprit pentru cateva secunde, nestiind daca e bine sau nu sa-mi continui drumul.
Dar cum nu dau inapoi niciodata, mai ceva ca Ana lui Manole, mi-am zis in gand ca n-are ce sa se intample rau: ce-o fi, o fi; Si de neunde a parut in fata mea o mica tigancusa de vreo 10/12 ani. Era frumoasa, putin murdara, cu o rochie mai mult rupta decat intreaga, dar cu privirea luminoasa. Avea ochii verzi hipnotizanti. M-a oprit in loc cu privirea-i de vipera patrunzatoare si m-a intrebat:
Ea: -dar mata cucoana, ce cauti pe aici, pe la noi?
Eu: -ce sa caut si eu? ziua de ieri …
Ea: -ce-ai cucoana, te-ai dilit la cap; daca-s mica ma iei si de proasta?
Eu: -nu, era o vorba, in vant …
Ea: -ce vant cucoana, ca nu mai bate vantul; e toamna, da’ nu-i frig;
Eu: -ai dreptate.
Ea: -coana, ai si mata un ban pt asta micu’?
Si privind-o cu atentie, am zarit ca avea un bebelus in brate;
Eu: -n-am fata; nu umblu cu bani la mine, nu-mi folosesc.
Ea: coana nu esti sanatoasa; cum sa traiesti fara bani; da’ tu bagi la matz aer?
Eu- mananc, nu e asta problema, doar ca nu sunt obsedata de bani.
Ea – pai e nasol coana fara bani; da am io in buzunar cateva sute; daca ti-e foame iti dau si tie una.
Eu- multumesc, nu e nevoie; tocmai am mancat ceva la fastfood;
Ea- pai nu e bun de acolo, de aia sunt romancele grase ca vacile, gatiti acasa si e si mai bun si mai ieftin. Cea mai buna e mancarea la ceaun.
Eu – si cum il cheama pe pustiulica din bratele tale?
Ea- pai eu de unde sa stiu, coana; ca e fratiorul cel mic si am multi; vrei sa-i stiu pe toti 7 cum ii cheama …
Eu – ???
“Mammmmaaaaa!!!!!!!!!!!!!” fir-ar capul tau al dracului azi si maine, ca multi copii ai mai facut! – o striga tigancusa pe ma-sa si o intreaba apoi ceva in tiganeste.
Nu am retinut expresia; era prea complicata.
Deodata, tigancusa imi zice bucuroasa: “Horia il cheama; cica e nume de sef, ca au avut romanii pe unul Horia care era cam sef; “
Eu -mersi, acum o sa plec; este tarziu; ma grabesc;
Ea -ce-i atata graba cucoana? asta nu e buna’ mai stai si tu si-ti odihneste sufletul;
Eu – la revedere, sa ai grija de fratior …
Ea -sa dau in benga, cucoana, mancati-as ochisorii tai cei verzi, pai el are grija de noi; am scos azi cu el in brate un milion aproape; Sa ai grija pe drum, ca sunt caini rai…
Eu: – nu mi-e frica de caini, cainii n-au cum sa fie rai; ei simt sufletul omlui; La revedere! si ai grija de Horia”
Astazi, joi 08.10.2009, a fost o zi plina de lauri pentru romani.
Astfel, de pe hotnews am aflat ca “Herta Muller, scriitoare germana de origine romana, a cistigat Premiul Nobel pentru Literatura”. Din discutiile de pe twitter, am observat ca nu sunt singura care nu auzise deloc, pana acum de aceasta doamna. Dar ma bucur …. desi ea nu se bucura ca a trait in Romania. Si poate ca este de inteles. Regimul comunist a fost destul de aspru cu oamenii acelor vremuri, dar nu stiu daca acum “traim bine” …
Si a doua veste buna este ca “Echipa nationala a Romaniei a obtinut medalia de aur la Campionatul Mondial de Scrima, care se desfasoara in Antalya (Turcia), dupa ce a trecut in ultimul act de Italia cu scorul de 45-44, dupa o partida cu accente dramatice.”
